Introducere

Obiectivile,
Studiu stiintific

Procese,
Partea practica

CV.Specialistilor
Galerie

Concluzii,
Recomandari

Recenzie

Obiective

• Unul din scopurile noastre a fost sa studiem factul poluarii mediului cu deseuri organice agricole din sectorul zootehnic.

• Un alt scop a fost acela de a gasi si studia o metoda efectiva de utilizare si prelucrare a deseurilor sus-mentionate pentru a proteja mediul īnconjurator (neutralizarea deseurilor) si a obtine produse necesare agriculturii si altor ramuri economice (biogaz si īngraseminte de o īnalta calitate).

• Un al treilea scop a fost cel de a studia procesul fermentarii anaerobe prin efectuarea unui experiment de obtinere a biogazului din baligarul vitelor cornute mari.

Studiu stiintific

Īn prezent ca rezultat al aparitiei a unui numar mare de ferme mici si mijlocii (mai mult de 845 de ferme agricole din care 25% sunt reorgasnizate īn diferite asociatii: 140 societati pe actiuni, 165 cooperative, mai mult de 36000 ferme particulare si circa 100 asociasii taranesti(vezi tabel 6), 186 complexe animaliere) din care 39 specializate īn cresterea vitelor cornute mari, 46 a juncilor, 30 a porcilor, 39 ferme de lapte si 32 ferme de pasari care īntretin mai mult de 549 mii capete de vite cornute mari, 883 mii capete de porci, 1369 mii capre si oi (vezi tabel 7), 15000 mii pasari la sfīrsitul anului 1996(vezi tabel 8).

Ca rezultat a aparut necesitatea de utilizare mai mult a 7,9 milioane tone de deseuri organice agriculturale ale sectorului zootehnic (recalculat pentru masa solida).

Īn conditiile lipsei teritoriilor si a unor cerinte ridicate īn privinta protectiei mediului a aparut problema elaborarii unei metode de desinfectare absoluta a fecalelor si a pregatirii unor īngraseminte de o tnalta calitate.

Una din cele mai bune elaborari este din punctul nostru de verdere metoda fermentarii anaerobe a fecalelor lichide.

Aceasta metoda este folosita īn Germania, Marea Britanie, Danemarca, Japonia, India si alte tari…

Īn multe cazuri acest material pretios (deseurile zootehnice) fiind neprelucrat este expus pe suprafata unor gunoisti nelegalizate, īn ravene, pe malurile lacurilor si rīurilor astfel poluīnd mediul. Ca exemplu poate servi gunoistea nelegalizata din suburbia orasului Ialoveni, unde īntr-un fost carier pe o suprafata aproximativ de 120 x 70 si la o adīncime de 50 de metri de-a lungul unei lungi perioade de timp pe cīt de oameni pe atīt si de īntreprinderi sunt aruncate mari cantitati de deseuri anorganice, organice si zootehnice (vezi fotgrafia).

Aceasta gunoiste este situata pe malul rīului Isnovat.

Pe teritoriul acestei gunoisti īn rīul Isnovat cīt si pe malurile lui sunt acumulate cantitati mari de deseuri organice, metalice, plastice si alte tipuri de deseuri (vezi fotografia).

Aceasi situatie (acumularea deseurilor organice, anorganice si zootehnice) este observata īn ravenele din apropierile caselor (vezi fotografia) si chiar īn suburbiile capitalei noi putem observa gramezi de deseuri zootehnice pe malurile unui afluent al Isnovatului īn regiunea raionului Schinoasa (vezi fotografia), precum si de-a lungul drumurilor din satul Piatra Alba.

Studiind metodele de utilizare a deseurilor zootehnice le consideram irationale fiindca īn cel mai bun caz primavara (īn conditii de ferma) deseurile sunt īmprastiate pe cīmpuri. Dar īn majoritatea cazurilor īn īntreprinderi si gospodarii particulare sunt aruncate si depozitate nu departe de obiecte (case) īn asa fel poluīnd solul si fiind un factor benefic pentru īnmultirea parazitilor intestinali.

Prin studiul nostru stiintific am gasit una din cele mai rationale metode de utilizare si prelucrare a deseurilor sectorului zootehnic si este metoda fermentarii anaerobe.

Fermentarea anaeroba a deseurilor zootehnice si scurgerilor lor este o sursa de īnalta capacitate de resurse energatice si īngrasemine de o īnalta calitate. Īn conditiile lipsei de resurse energetice si īngrasemintelor minerale (ceea ce este caracteristic republicii noastre ) o asemenea tehnologie devine deosebit de actuala (vezi tabel 2).

Fermentarea anaeroba asigura nu numai obtinerea biogazului, īngrasemitelor minerale si a unor adausuri alimentare (cu un continut bogat de proteine si vitamina b₁₂) dar si protectia mediului prin descompunerea unor compusi toxici si exterminarea parazitilor intestinali si oualor lor.

?n complexele animaliere din republica noastra anual se formeaza circa 7,9 milioane tone de reziduuri organice (substanta solida) din care am putea obtine 3,3 miliarde m³ de biogaz si 4,3 milioane tone de īngraseminte minerale de o īnalta calitate care ar satisface o buna parte din necesitatea ?n aceste resurse.

Tehnologia de obtinere a metanului (biogazului ) este cunoscuta de mult timp. Resturile organice sunt introduse īntr-o cisterna (vas) īnchis ermetic (fermentor) – bioreactor sau metantenk unde īn conditii anaerobe īn rezultatul unui proces microbiologic complex la temperaturi de +30 – 40^oC (mezofilice) sau +50 – 60^oC (termofilice) disociaza īn metan (CH₄), bioxid de carbon (CO₂) si alte gaze.

Ciclul de fermentare este de la 5 la 20 zile.